La naiba cu gândirea de pe vremea lui străbunica! La naiba cu prejudecățile de toată jena!

Deși am evoluat foarte mult ca și specie umană încă există multe persoane pline de prejudecăți. Pare că s-a sfârșit lumea pentru femeile singure, trecute de 30 de ani. Dacă mai sunt și divorțate și cu copii după ele pare cu adevărat că este sfârșitul vieții pentru ele, gata! Nu mai au dreptul la viață, nu mai au dreptul la iubire, nu mai au dreptul la nimic.
Am auzit persoane care afirmau că este imposibil să mai ai o relație serioasă dacă ești divorțată, cu atât mai greu dacă ai și copii. Cine se mai uită la tine, cine se leagă la cap cu un copil al altui bărbat?Sau că femeile sunt dorite, asta până se află că au copii, apoi toți fug.
Păi ce? Faptul că ești femeie singură înseamnă că ești un om rău, că nu mai meriți să trăiești, sau cum?Sau dacă ești mamă singură ai cumva ciumă? De ce să fie divorțul sau un copil un impediment pentru cineva, femeie sau bărbat? Oare nu i se poate întâmpla oricui asta? Oare nu e mai bine singur decât să faci compromisuri peste compromisuri și degeaba? Oare nu toți avem dreptul de a iubi, de a visa la persoana aia care să fie ca o mănușă pentru felul nostru de a fi?
Faptul că suntem părinți singuri ne etichetează din start ca persoane ciudate? De ce trebuie ca unele persoane să își formeze păreri fără a cunoaște faptele, fără a încerca măcar să te cunoască?
Mi s-a întâmplat să fiu privită cu teamă de unele femei din cauză că sunt divorțată, teamă că poate le vreau bărbatul. Sau să primesc avansuri de la bărbați însurați tocmai din cauza asta. De ce?
Asta înseamnă cumva că nu mai există alți bărbați decât cei care sunt deja într-o relație, indiferent de tipul de relație? Sau că nu am mai multă minte de atât? E scris cumva pe fruntea mea că nu mă respect pe mine și că mă pretez la astfel de jocuri josnice?
Unele persoane ar trebui să își vadă de viața lor și în loc de a cataloga mai bine și-ar băga nasul într-o carte așa și-ar mai deschide un pic mintea mult prea închisă. Dar na, e doar o părere de la o ciudată divorțată care mai este și mamă. Și una foarte mândră de altfel!
Ai minte, folosește-o!
La naiba cu gândirea de pe vremea lui străbunica! La naiba cu prejudecățile de toată jena!



Poza nu îmi aparține.