sâmbătă, 5 martie 2016

Schimb de experiență între funcționari? Hmm, îmi place cum sună!


Îmi e dor de multe de acasă dar știu cu siguranță că nu îmi e dor de indiferența și nepăsarea, aș spune chiar ura cu care ești tratat atunci când ai de rezolvat ceva pe la instituțiile statului român. Băi frate! Primești niște priviri ucigașe pe la fiecare birou la care apelezi și nu sunt deloc puține, au ei grijă să te plimbe o zi întreagă pe coridoare și pe la uși, ba te mai cheamă și a doua zi. Doamne ferește să te duci îmbrăcată în trening, atunci nu te bagă nici naiba în seamă, ești invizibil de-a dreptul. Credeți-mă, știu ce spun, am trăit-o pe pielea mea.

Bine, tuturor ni se poate întâmpla să mai avem zile proaste, să ne trezim cu fața la cerceaf dar să dea dracii, lor li se întâmplă în fiecare zi. Dacă întrebi ceva parcă ar avea prune în gură atunci când îți răspund, asta în cazul fericit în care te și aud. Sau au habar, căci de cele mai multe ori pare că întrebi dacă trăiesc cu un extraterestru în casă. Ceea ce este un pic penibil deoarece toți cei puși în astfel de funcții cheie ar trebui să fie foarte bine informați. Dar, dacă apare pe birou, așa ca din magie, un pachet sau un pliculeț alb, brusc apare și zâmbetul, te roagă chiar și cu o ceașcă de cafeluță, poate nu ai avut timp să o bei acasă. Ăăăă, pe bune? Păi nu sunt cumva plătiți din banii noștri? Sau ce, noi avem salarii mai mari și trebuie să le împărțim cu ei, sau cum? A, știu, probabil asta este comportamentul descris în fișa postului și nu înțeleg eu!

Păi să vă spun acum cum stă și treaba în altă țară. Credeți că la fel? Pe naiba! Când m-am dus aici să umblu cu acte, vă spun cu mâna pe inimă că nu am văzut oameni mai drăguți în altă parte. Nu a contat că nu prea știam eu chiar bine cum merge treaba, că nu eram sigură dacă sunt informată bine sau că nu am completat toate spațiile de teama de a nu mă face de minune că am scris ceva greșit. Chiar deloc! Nu ai știut, ți s-a explicat, nu ai scris, au scris ei. Măi și m-a pus naiba să întreb cât mă costă. Vă spun, privire mai mirată nu am văzut în viața mea, sau stați așa să nu mint, era la fel de mirată ca privirile unor funcționari din România, numai că erau din motive total diferite.
Sau să te gândești să nu iei mărunțișul oferit drept rest atunci când cumperi pâine sau să zici că nu ai nevoie de bon? Păi nu mai scapi de gura lor. Dacă ei pot să îți ofere ceva drept ajutor, o fac cu mare drag dar nu așteaptă nimic din partea ta, numai un zâmbet și certitudinea că ești mulțumit, atâta tot.
Să nu mai spun de sistemul de învățământ, dar asta e o poveste mult mai lungă, o las pe altădată.
Poate un schimb de experiență le-ar fi util funcționarilor români, așa poate ar vedea și ei ce înseamnă civilizația!
Pozele nu îmi aparțin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu