Pleacă! Lasă-mă-n pace!
Luminile de mult le-am stins...
La fel de întuneric mi se pare.
E liniște în jur, e noapte
Și totuși ceva bate, nu-mi dă pace.
E inima surescitată,
Pulsează amenințător...
Nu înțeleg, e teamă?
Da, îmi e frică!
Frică de oameni fără caracter,
Dar nu de moarte.
Mă lupt cu temerile, le alung
Prea multă nesimțire-n jur.
Prostia ne conduce detașat!
Da, îmi e frică!
De unii oameni mult prea falși.
Și viitorul pentru dragi copii.
De nepăsarea prezentă-n jur,
De răutatea fără vreun motiv anume
Și de refuzul de a mai gândi.
Frică și de iubire, de ce nu?
Nimic nu mai e cum era.
Iubiți plimbându-se de mâna,
Mai vezi doar foarte rar, în pana mea!
Un film la cinema?
E doar un vis, părerea mea!
Pleacă, lasă-mă-n pace!
Nu vreau să mă las cucerită!
Nu vreau un parteneriat cu tine, teamă.
Nici o secundă, cu atât mai mult...
O noapte. Sau o viață!
Pleacă! Lasă-mă-n pace!
Laura N.
Ilustrația nu îmi aparține.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu