Ați mâncat vreodată fructe de porumbar?Sunt acre și îți lasă un gust amar...

Ajungi la un moment dat în viață când te saturi de tot și de toate. Un moment în care, dacă nu ai fi un om optimist, ai lua în serios opțiunea de a te arunca de pe un pod. Te saturi să oferi mereu amabilitate acolo unde te lovești de răutate. Te saturi să oferi mereu sinceritate persoanelor ipocrite și false.
Un moment în care îți vine să nu mai ieși din casă sau dacă ieși, să te duci în cel mai îndepărtat și înalt colț muntos, unde poți fi numai tu. Unde să poți să te bucuri în liniște de frumusețe sau să dansezi fără să te temi că o să fi privită ca o ciudată. Acolo nu ți-ar fi urmărite toate mișcările sau contorizate ieșirile. Acolo nu ar defila nimeni pentru a te impresiona și nu ar exista pariuri puse pe corpul tău de parcă ai arunca cu zarurile și ai paria pe 6:6. Acolo ai putea oferi în liniște un salut cald și un zâmbet...naturii, clar nu ar înțelege altceva. Acolo nu ai fi privită ca o ciudată ci ai putea citi în liniște, fără să fi deranjată de încercări jalnice de băgare în seamă.
Da, azi nu sunt atât de amabilă cu oamenii din jur. Azi sunt doar dezamăgită. Dezamăgită și tristă. Am crezut mereu că un salut călduros și un zâmbet pot face ziua mai bună. Că atâta timp cât oferi respect, primești respect. Am fost învățată de mică să salut, e chestie care ține de educație și de bun simț. Nu mi s-a spus niciodată  că un salut este egal cu o invitație la sex.

Este una din zilele în care îmi vine să mă îmbăt dar apoi alung acest gând. Încă îmi aduc aminte singura dată în care m-am făcut praf. Nu m-a ajutat cu nimic, doar mi-a dat o imensă durere de cap și o greață de nedescris. Așa că renunț la gândul ăsta. Mă lupt și cu dorința arzătoare de a-mi aprinde o țigară. Îmi e prea frică că nu o să mă limitez la una singură.
Este una din zilele în care mă tem de viață, mă tem că voi ajunge să iubesc prea mult singurătatea. Nu vreau asta, iubesc oamenii, dar oamenii cu caracter frumos și minte deschisă. Oameni care din păcate sunt tot mai rari.
Este una din zilele în care simt că dezamăgirile nu m-au întărit ci doar m-au făcut să devin mai rece.O zi în care îmi întăresc convingerea că e mai bine să nu ai încredere în nimeni.

Ați mâncat vreodată fructe de porumbar? Sunt acre și îți lasă un gust amar, un gust care îți face gura „ pungă”. Este exact gustul pe care îl simt eu azi. Un gust amar...
Azi, este trist și urât în lumea largă. Mâine va fi din nou veselie și frumusețe.


Pozele nu îmi aparțin.